Radiografia dentară este o imagine a dinților, osului și țesuturilor moi din jur, care ajută la depistarea afecțiunilor dentare. Radiografiile pot scoate la iveală cariile dentare, structuri ascunse, cum sunt măselele de minte, precum și pierderea osoasă, afecțiuni care nu se pot observa cu ochiul liber. De asemenea radiografiile pot fi utilizate și după realizarea unui tratament pentru a verifica succesul acestuia.
Radiografia dentară este o parte esențială a controlului stomatologic și a planului de tratament. Fără aceasta, medicul nu poate ști cu exactitate care sunt problemele de care suferă pacientul. Pe lângă faptul că ajută la diagnosticare, radiografia dentară poate fi și o metodă de prevenție. Medicul dentist poate observa afecțiunile din timp și le poate trata înainte de a se agrava.
În mod frecvent, în cursul tratamentelor stomatologice se poate spune că radiografiile sunt vitale.
Ce este o radiografie dentară
Radiografia dentară oferă o imagine completă a danturii, a mandibulei și a maxilarului, realizată după ce aceea zonă a fost expusă unor radiații X.
Razele X au capacitatea de a penetra corpul și sunt absorbite în diferite grade, în funcție de densitatea țesutului. Astfel, structurile dense sunt redate cu alb, tesuturile moi cu nuante de gri, iar cavitățile cu negru, radiografiile arătând ca negativele unor fotografii.
Radiografiile dentare folosesc cantități mici de radiații și pot fi făcute chiar și de către femeile gravide, numai la recomandarea doctorului, fiind însă nevoie de echipament de protecție.
Radiografiile dentare nu pun viața în pericol.
De ce este nevoie de radiografii dentare
La începutul unui tratament medicul stomatolog face o evaluare a cavității bucale, iar radiografia va evidenția bolile din cavitatea bucală care nu pot fi detectate prin examen direct.
- Detectează infecțiile sau inflamațiile dentare;
- Evaluarea stării parodontale;
- Descoperirea cariilor interdentare sau situate sub obturații;
- Identificarea unor fisuri sau anomalii;
- Probleme în camera pulpară sau canalul radicular;
- Posibile infecții ale dinților și ale oaselor care îi susțin;
- In privința copiilor, radiografiile dentare sunt utile pentru a observa dacă spațiul cavității bucale este suficient pentru întreaga dentiție, pentru a observa evoluția dinților și eventualii dinți impactanți, identificarea dinților în curs de erupție sau neerupție;
- Radiografiile pot evidentia chisturi, cancer sau alte schimbări asociate cu bolile metabolice și sistemice;
- Vizualizarea morfologiei radiculare, a rădăcinilor unui dinte, înainte de o extracție sau un tratament endodontic;
- Identificarea traumatismelor endodontice;
- Evaluarea, pregătirea și fixarea implanturilor, a protezelor sau aparatelor ortodontice.
- Eventuale afecțiuni patologice ca fracturi, tumori, corpi străini, decalcificări, tulburări de erupție;
- Poziția și forma unor formațiuni anatomice importante ca sinusul maxilar, nervii cranieni, articulația temporo-mandibulară;
- Poziția și starea dinților naturali rămași în cavitatea bucală;
- Prezența și starea restaurărilor din cavitatea bucala, plombe, lucrări dentare, implanturi;
Radiografiile dentare sunt un mijloc eficient de monitorizare a stării de sănătate a cavități bucale.
Tipuri de radiografii dentare
Există mai multe tipuri de radiografii dentare, fiecare fiind o imagine, în ansamblul unei zone specifice.
- Radiografiile dentare intraorale sunt cele mai utilizate în stomatologie, deoarece oferă o imagine detaliata a dintelui și permit medicului să observe carii, rădăcina, osul și stadiul de dezvoltare a dintelui. Filmul în radiografiile intraorale se află în interiorul gurii.
- Radiografie cu film mușcat sau Bitewing. Radiografia evidențiază coroanele dinților, arătând în același timp dintele de sus și cel corespunzator de jos. Medicul poate observa din acest tip de imagine cele mai întâlnite probleme stomatologice: caria, tartrul, pierderi în densitatea osoasă și boli gingivale. Pentru efectuarea acestui tip de radiografie se introduce filmul în gura pacientului și acesta trebuie sa efectueze o mușcatură cat mai naturală.
- Radiografie retro-alveolara sau periapicală. Aceasta ofera o imagine a întregului dinte, de la coroană până la rădăcină și osul în care aceasta este ancorată. Filmul este amplasat în interiorul gurii, fiind ținut fie de un dispozitiv special, fie de degetul pacientului.
Radiografia retro-alveolara sau periapicală este o radiografie mică pe care se văd 2 maxim 3 dinți. Obiectivul acestui tip de radiografie este de a vizualiza vârful rădăcinilor unui dinte. Acest tip de radiografie are rolul de a oferi detalii mai exacte privind afecțiunile unui anumit dinte sau eventualele tratamente anterioare, pentru a se stabili dacă este nevoie de un tratament endodontic sau pentru a verifica succesul acestui tratament după efectuarea obturației de canal.
Astfel, medicul stomatolog poate observa atât dintele cât și osul înconjurător pe același film. Radiografia retro-alveolara se poate folosi atat pentru dinții anteriori cât și pentru cei posteriori.
- Radiografie ocluzală, maxilară și mandibulară. Acest tip de radiografie este mai mare decât primele două și evidențiază localizarea și dezvoltarea dinților. Radiografia ocluzală este mai mare si arată întreaga arcada superioară sau inferioară, împreuna cu maxilarul superior sau mandibula.
Radiografiile ocluzale sunt folosite pentru depistarea dinților supranumerari, dinților incluși care nu au erupt încă, fracturi la nivelul oaselor maxilare, fisuri palatine, chisturi sau abcese si pentru depistarea unor corpuri străine în interiorul oaselor maxilare.
- Radiografiile dentare extraorale sunt efectuate cu filmul în afara cavității bucale și au dimensiuni mult mai mari. Acestea sunt concentrate pe maxilar și craniu, oferind o imagine de ansamblu a danturii. Radiografiile extraorale conțin mai puține detalii și sunt utile pentru a monitoriza dezvoltarea și relația dinților cu maxilarul și oasele fetei.
- Ortopantomografie sau radiografie panoramică. Radiografia panoramică oferă imaginea întregii danturi și a maxilarului pe un singur film. În timpul procedurii, mecanismul se roteste în jurul capului, în timp ce pacientul este complet nemișcat. Deși pune foarte bine în evidență fracturile mandibulare și alte afecțiuni în această zonă, imaginea panoramică nu este eficientă la evaluarea densității osoase și a cariilor, a infecțiilor periapicale sau pentru a verifica succesul unui tratament endodontic. Radiografia panoramica este un film extra-oral pe care se vad toți dinții superiori și inferiori, oasele maxilare, mandibula, precum și articulațiile de prindere a mandibulei.
Radiografiile panoramice sunt utile în localizarea fracturilor sau a unor formațiuni patologice prezente în interiorul oaselor maxilare, oferind practicianului o vedere de ansamblu a cazului.
- Proiecții cefalometrice sau teleradiografii de față și profil. Acest tip de radiografie evidențiază întregul craniu și este folosită pentru a examina dinții în legatură cu maxilarul și profilul pacientului, fiind utilizată în special de către medicii ortodonți.
- Salivografie sau sialografie. Reprezintă evidențierea glandelor salivare într-o radiografie, cu ajutorul substanțelor de contrast. Salivografia permite diagnosticarea unor afecțiuni specifice glandelor salivare, ca blocaje sau boala Sjogren.
- Tomografie computerizată dentară. Aceasta evidențiază structurile interioare ale corpului în imagini bidimensionale, „in felii”. Acestea permit efectuarea unor măsurători de mare precizie în zona laterală mandibulară, pe arcada superioară, în zona sinusurilor și a foselor nazale. Tomografia computerizată dentară este utilizată pentru a identifica probleme legate de oasele feței, cum ar fi tumori sau fracturi, de către specialiștii în endodontiție, implantologie și chirurgie buco-maxilo-facială.
Ce pregătire este necesară realizării unei radiografii
Realizarea unei radiografii durează doar câteva minute, nu este dureroasă și nu necesită pregătiri speciale. Trebuie numai să se știe dacă pacienta este gravidă sau nu.
Pregătirea pentru o radiografie înseamnă:
- În momentul în care intri în camera unde se află aparatura vei fi rugat să înlături toate obiectele din metal pe care le porți asupra ta, bijuterii, ochelari, agrafe sau altele.
- Ți se va da un sorț de plumb pentru protecție.
- Radiologul te va ajuta să te poziționezi corect. Vei sta în picioare, cu spatele cât mai drept, iar bărbia îți va fi poziționată pe o suprafață dreaptă. Pentru a asigura poziția corectă va trebui să ții un obiect între dinți iar mâinile pe mânerele din părți.
- Radiologul va ieși din încapere, iar aparatul se va roti în jurul capului timp de 15-20 de secunde. Nu vei simți nici o durere sau disconfort.
- Vei fi ghidat apoi în afara încăperii, unde vei aștepta rezultatele, pentru câteva minute.
- Radiografia ajunge pe computerul doctorului stomatolog, care o va interpreta.
Radiografia dentară și riscurile pentru corpul uman
Până nu demult radiografiile însemnau o expunere destul de puternică și îndelungată la radiații. Radiografiile dentare făcute cu echipamentele de ultimă generație, nu iradiază mai mult decat o face un televizor în cateva ore de vizionare.
În prezent cabinetele de radiologie dentară dețin aparatură performantă, ce filtrează radiațiile X; în plus, există radiografiile digitale, ce reduce radiațiile cu până la 90%. Totodată timpul de expunere este cel mai mic posibil, iar corpul pacientului este protejat. Toate acestea reprezintă măsuri luate, pentru a limita cât mai mult expunerea la radiații a pacienților. Riscurile sunt astfel zero.
Beneficiile radiografiei dentare digitale
- Doza de radiații este scăzută cu până la 80% față de radiografia clasică;
- Dă posibilitatea prelucrării imaginii în vederea observării în detaliu;
- Nu sunt utilizate substanțe chimice pentru developare, procesul fiind ecologic;
- Calitatea superioară a imaginii obținute;
- Necesită o expunere scurtă, în doar 9 secunde se poate obține o imagine de ansamblu a întregii danturi.
Recomandări frecvente privind radiografiile dentare
- Pentru copii fară nici o problemă clinică, radiografiile sunt recomandate la 1-2 ani odată.
- Un adult fără probleme clinice, ar trebui să fie radiografiat la fiecare 2-3 ani.
- Pentru un copil cu probleme dentare sau cu un risc crescut de formare a cariilor este recomandat un interval de 6-12 luni între radiografii.
- Adulții care au un risc crescut de formare a cariilor dentare, cariilor clinice evidente, boli dentare generalizate, sau antecedente de tratament stomatologic extinse, ar trebui să aibă intervalul dintre radiografii de 6-18 luni.
Făra radiografii, doctorii stomatologi ar putea pierde stadiile incipiente ale cariilor dintre dinți. Pentru persoanele care nu au carii dentare și nu sunt la risc crescut de a avea carii în cavitatea bucală, s-a stabilit că:
- Adulții ar trebui să aibă un interval între radiografii de 2 la 3 ani.
- Adolescentii ar trebui să facă radiografii dentare la fiecare 1 ½ până la 3 ani.
- Frecvența radiografiilor dentare la copii să fie de 1 până la 2 ani.
