oralix-logo-1431094947
    Toate articolele > , > Complicațiile abcesului dentar și profilaxie

    Abcesul reprezintă o afecțiune des întâlnită în stomatologie și presupune ca un dinte să aibă o punguță de puroi, în alcatuirea țesuturilor înconjuratoare. Odata instalată infecția bacteriană în organism, acesta are tendința de a încerca înlăturarea ei, formându-se astfel puroiul.

     Abcesul duce la tumefierea feței și la apariția durerii, situație în care se recomandă aplicarea compreselor reci, însa și administrarea anumitor medicamente. Țesutul din jurul dintelui care prezintă afecțiunea este de cele mai multe ori roșu și tensionat.

    Cauzele abcesului sunt resturile de hrană care formează bacterii, care există în placa dentară. Aceste resturi, în combinaţie cu saliva, se lipesc pe dinţi şi îi atacă. Dacă placa dentară nu este îndepărtată în mod regulat şi corect prin perierea dinților şi folosirea aţei dentare, bacteriile se înmulţesc şi pătrund prin țesutul moale din interiorul dintelui sau a gingiei, cauzând abcesul dentar.

    În cazul abceselor dentare este important ca pacienții să consulte de urgență un medic stomatolog. Abcesele dentare nu se vindeca niciodata de la sine; mai rău, acestea pot provoca complicații în zonele învecinate care pot fi uneori extrem de grave.

    Tratamentul cu antibiotice, pentru minimum cinci zile, drenajul puroiului colectat în interiorul abcesului reprezintă tratamentul de urgență. El este urmat de tratamentul definitiv al dintelui, care are ca obiectiv eliminarea infecției și protejarea zonelor decontaminate de alte agresiuni microbiene.

    Tratamentul terminat înseamnă eliminarea infecției de la nivelul pulpei dentare și a țesuturilor situate sub dinte și sigilarea canalelor radiculare, pentru a preîntâmpina alte agresiuni microbiene.

    După ce dintele este salvat se procedează la reconstrucția dintelui, fie cu o obturație, fie cu o coroană dentară.

    Complicatiile abcesului dentar

    Un abces dentar netratat poate pune viaţa în pericol. O infecţie survenită la nivelul cavităţii orale se poate răspândi cu uşurinţă prin intermediul circulaţiei, vaselor de sânge sau celor linfatice, în mediastin, spaţiu cuprins între cei doi plămâni. Odată ajunsă la acest nivel infecţia poate afecta toate organele situate în acest spaţiu: inimă , plămâni , esofag , trahee dar şi vase mari de sânge precum arteră aortă sau vena cavă superioară.

    Printre complicaţiile apărute în urmă unui abces dentar netratat sau tratat necorespunzător se pot enumera:

    • Se poate instala astfel endocardita şi / sau pneumonia sau se pot inflama şi apoi tumefia esofagul şi traheea făcând imposibilă respiraţia şi / sau deglutiţia. Datorită tratamentelor cu antibiotice această situaţie denumită angină Ludwig este, din fericire, destul de rară.
    • Osteomielita apare tot prin intermediul circulaţiei, bacteriile din abces pot infecta oasele. Pacienţii vor experimenta temperaturi crescute, greată şi dureri severe în osul respectiv. În general sunt afectate oasele din aproprierea abcesului dentar , dar odată ce infecţia este răspândită în tot sistemul circulator orice os poate fi afectat.
    • Chistul dentar poate apare în jurul rădăcinii dentare afectate de abces prin formarea unei cavităţi pline cu lichid sau cu un alt material moale. Există un risc destul de mare ca aceste chisturi să se infecteze. În acest caz, pacientul va fi tratat cu antibiotice sau chiar şi intervenţii chirurgicale.
    • Sinuzită maxilară apare deoarece bacteriile se pot răspândi în sinusurile maxilare. Această situaţie nu este una foarte gravă, dar poate fi extrem de dureroasă, iar pacientul poate prezenta febră.
    • Tromboza de sinusul cavernos. Sinusul cavernos este o venă mare situată la baza creierului. Datorită bacteriilor ajunse la acest nivel se formează cheaguri de sânge ce pot obstrucţiona acest “sinus”. Dacă tratamentul cu antibiotice nu are succes, se poate opta pentru o intervenţie chirurgicală, pentru a drena sinusul cavernos. Această complicaţie este rar întâlnită, dar poate fi fatală.
    • Abcesul dintelui de lapte. Având în vedere că dinții de lapte sunt “trecători”, mulţi părinţi au tendinţa de a trata cu indiferenţă abcesele survenite la nivelul acestor dinț Acest mod de a gândi este greşit din două motive:
    • sistemul imunitar al copilului nu este complet dezvoltat, iar infecţia se poate răspândi mai uşor;
    • dinții de lapte prezintă un risc mai ridicat de a forma procese carioase complicate.

    Aparent banale, abcesele dentare sunt unele dintre cele mai periculoase afecţiuni de natură dentară. Ca oricare altă problemă din sfera stomatologiei şi aceasta este tratată cel mai eficient dacă este depistată în stadiile sale incipiente. În 99% din cazuri, antibioticele dau rezultate, dar este foarte important ca înainte de a porni tratamentul, să fie consultat medicul stomatolog. În unele cazuri este necesară incizia abcesului sau alte manopere pentru a se îndepărta puroiul format.

    Profilaxie

    Apariția unui abces dentar poate fi evitată, prin prevenirea infecțiilor bacteriene ale cavității bucale. Cel mai bun mod de prevenire a infecțiilor bacteriene, este ingrijirea adecvată a dentiției și a gingiilor:

    • periajul dinților dimineața, seara și după fiecare masă. În cazul în care nu se poate face periajul dinților după fiecare masă, se recomanda mestecarea de gumă fară zahar;
    • folosirea zilnică a aței dentare;
    • consulturi stomatologice regulate, care ar putea include efectuarea de radiografii dentare;
    • urmarea unei diete sănătoase, care să includă cereale integrale, legume și fructe, saracă în grăsimi și sare, limitarea sau chiar evitarea consumului de alimente și de băuturi dulci. O nutriție bună ajută la menținerea gingiilor sănătoase și la prevenirea cariilor dentare;
    • tratamentul cât mai timpuriu al cariilor dentare, înainte de apariția complicațiilor pulpare;
    • evitarea fumatului sau folosirea a altor forme de tutun. Consumul de tutun încetinește capacitatea de vindecare și creste riscul de apariție a afecțiunilor gingiilor și a cancerului cavitații bucale și de gât.

    Unele persoane pot suferi de xerostomie, sindromul gurii uscate. Acest lucru poate cauza apariția de carii dentare profunde, care se formează rapid și care pot duce la infectarea pulpei dintelui și evoluția către abces. Se pot preveni aceste probleme prin clătirea periodică a gurii cu apa sau apă de gură, prin folosirea de guma de mestecat sau bomboane fără zahar. În cazul în care apar simptome severe ale gurii uscate, poate fi necesară administrarea unor medicamente pentru tratarea acestei probleme.  Dar și multe medicamente pot cauza uscarea gurii, inclusiv medicamentele folosite pentru tratamentul depresiei și a hipertensiunii arteriale.

    Încă odată, vizita periodică la medicul stomatolog poate salva multe probleme, parte din ele foarte dureroase. Principiul de bază rămâne același, mai bine previi, decăt să tratezi.