În stomatologie, protetica este specialitatea care se ocupă cu restaurarea dinților prin plombare. Protetica dentară se referă la lucrări fixe sau mobile.
– Protetica dentară mobilă – înlocuirea mai multor dinți lipsă, atunci când nu există dinți stâlpi distali și pacientul nu poate primi implanturi dentare. Este vorba despre protezele scheletale. Cele clasice din acrilat în foarte multe țări sunt considerate doar soluții provizorii.
– Protetica dentară fixă – îmbrăcarea dinților existenți, care au modificări de culoare sau de volum cu o coroană dentară, iar în cazul unor dinți lipsă aceștia vor fi asamblați într-o lucrare, numită punte dentară, care, cu ajutorul coroanelor, vor fi fixate de dinții din proximitatea celor lipsă.
Puntea dentară este acea lucrare protetică menită să înlocuiască dinții lipsă.
Componentele punții dentare
Puntea dentară este alcătuită din două componente distincte:
– Coroanele dentare – reprezintă elementele de agregare cu ajutorul cărora lucrarea se sprijină pe dinții stâlpi. O punte dentară poate avea minimum două elemente de agregare, ele putând fi mai multe în cazul unei punți mai extinse.
– Corpul punții – este partea care înlocuiește efectiv dinții lipsă, fiind poziționată între elementele de agregare, câte or fi ele. O punte poate avea mai multe corpuri în funcție de numărul breșelor pe care le restaurează. Există cazuri în care corpul punți se situează în afara elementelor de agregare, așa numitele punți în extensie.
Corpul de punte și elementele de agregare nu sunt lipite ulterior confecționării. Ele sunt turnate împreună pentru a asigura structurii o rezistență superioară. Dinții pe care se sprijină puntea dentară, prin elementele de agregare, se numesc dinții stâlpi ai punții. Prin convenție, o lucrare dentară care conține mai multe coroane dentare unite între ele, dar nu are corp de punte, nu există dinți lipsă, este considerată tot punte dentară.
Importanța înlocuirii dinților lipsă
Înlocuirea dinților lipsă este necesară nu numai din punct de vedere estetic, redarea capacității de mestecare și a vorbirii normale fiind deosebit de importante. În plus, dacă neglijați spațiul vacant rezultat în urma pierderii dinților, este posibil ca ceilalți dinți să se deplaseze pentru a ocupa locul gol. Această deplasare a întregii danturi poate cauza o mușcătură viciată, care duce în timp la probleme ale mandibulei. În cazul dinților deplasați igiena poate deveni problematică, ei fiind mai susceptibili la afecțiuni ale gingiilor și la carii, riscul pierderii lor fiind astfel crescut.
Rolul punților dentare
În urma pierderii dinților, punțile dentare au două roluri majore care fac obligatorie folosirea acestei proceduri:
- Restaurarea morfologică a dinților absenți;
- Prevenirea complicațiilor ce pot apare în urma pierderii dinților.
1. Restaurarea morfologică a dinților absenți
Este principalul rol al punții dentare, care trebuie să compenseze funcțiile dinților pe care îi înlocuiește, cât mai aproape de starea inițială. De asemenea, punțile trebuie să restaureze cât mai adecvat și dinții stâlpi care au fost șlefuiți în vederea folosirii. Funcțiile care se urmăresc a fi restaurate sunt:
– Funcția de masticație
Punțile dentare fixate definitiv pe dinții stâlpi vor transmite forțele masticatorii de-a lungul rădăcinii acestora, în osul alveolar. Practic, forțele se transmit osului alveolar similar masticației pe dinți naturali. Intensitatea forțelor masticatorii transmise fiecărui dinte stâlp depinde de întinderea punții și de calitatea dinților stâlpi.
Spre deosebire de punți, protezele totale transmit toate forțele masticatorii gingiei de sub ele. Este și motivul pentru care confortul masticator este inferior, iar adaptarea la asemenea lucrări se face ceva mai greu.
Foarte important în cazul punților dentare, este faptul că nu se transmite nici o forță asupra gingiei și osului de sub corpul punții. Practic, întreaga masticație se realizează pe dinții naturali și nu pe gingie. Este aspectul care dă procesului masticator un confort excelent.
– Funcția estetică
Pierderea dinților afectează grav estetica, mai ales dacă este vorba de o zonă vizibilă. De aceea, refacerea funcției estetice este, pentru mulți pacienți, cel mai important deziderat.
Refacerea cât mai adecvată a esteticii pacienților depinde foarte mult de materialele din care este confecționată puntea dentară.
– Funcția fonetică
Este afectata mai ales în lipsa dinților frontali superiori. Deoarece punțile dentare sunt lucrări fixe puțin voluminoase, spre deosebire de protezele dentare, reobișnuirea cu vorbitul normal se face foarte rapid după cimentarea punților, în 1-2 zile.
2. Prevenirea complicațiilor ce pot apare în urma pierderii dinților
Importante modificări apar în cavitatea bucală în urma extracțiilor dentare și pot perturba considerabil funcțiile aparatului dentar. Vor apare pe arcadele dentare mai multe spații caracterizate de absența dinților, numite spații sau breșe edentate. Gingia edentată este gingia ce acoperă aceste spații. Odată cu trecerea timpului, în jurul spațiilor edentate se vor produce modificări ireversibile, cu grave repercusiuni asupra funcțiilor aparatului dentar. Aceste modificări practic reprezintă migrarea dinților.
Dinții se deplasează spre breșele edentate. Aceste deplasări se produc doar atât timp cât spațiul edentat rămâne neprotezat. Odată cu efectuarea unei lucrari dentare, migrările se opresc.
Avantajele unei coroane dentare, așa cum s-a arătat anterior, constă în:
– Refacerea dintelui din punct de vedere estetic și funcțional. După cimentarea definitivă a coroanelor, dintele va putea participa la procesul masticator la fel ca înainte de distrucție. Rezultatul estetic va depinde de materialul din care se va confecționa coroana.
– Este nevoie de puține ședințe pentru a fi confecționate. Sunt lucrări protetice care au nevoie de cel mai puțin timp pentru a fi realizate, între 2 și 4 ședințe.
– Obișnuirea cu coroanele dentare se realizează extrem de rapid, de obicei în câteva zile.
Dezavantajele coroanelor dentare sunt următoarele:
– Necesită șlefuirea dintelui, dacă se confecționează pe dinți naturali, în vederea adaptării coroanelor. Această operațiune duce la pierderea unei mari cantități de țesut dentar sănătos și uneori chiar la devitalizarea dinților.
– În cazul pivoților dentari sau al implanturilor dentare, coroanele se confecționează peste aceste dispozitive și nu este nevoie să șlefuim.
– Costul mai ridicat al coroanelor dentare, în special cele ceramice, comparativ cu o obturație sau cum se numește popular „plombă”.
