• Str. Tepes Voda nr. 89, intrarea Borangicului, sector 2, Bucuresti
  • 037 151 50 50
  • office@oralix.ro
  • Traumatismele dentare – De la „au” la rezolvare

    Traumatismele dentare – De la „au” la rezolvare

    Traumatismele dentare sunt des intalnite la adolescenti si copii.

    Aproximativ 35% dintre accidentele dentare se produc la dintii de lapte si doar 25 % in cazul dintilor permanenti. Cu toate acestea exista si exceptii.

    Nu doar copii sunt cei predispusi traumatismelor dentare, accidentele cu astfel de efecte se pot intampla oricui.

    Din fericire, medicina moderna vine cu solutii pentru majoritatea problemelor dentare cu care ne confruntam.

    Traumatismul  dentar – definitie si tipuri

    Traumatismul  dentar este o leziune fizica localizata la nivelul dintelui, provocata de regula, de un accident( cadere, lovire cu obiecte dure, etc.).

    Cel mai frecvent tip de traumatism este “fisura” dentara, asa cum o prezinta pacientii. In realitate aceasta este o fractura dentara ce poate avea implicatii serioase pe termen lung, in cazul in care nu este tratata la timp.

    Traumatismele dentare sunt, insa, mai mult de atat. Specialistii le impart in doua mari categorii:

    1. Fracturile dentare. Acestea pot fi atat superficiale, produse la nivelul smaltului, cat si profunde, afectand intreaga structura dentara. In functie de gradul de distrugere al dintelui, acestea se impart in:
    • Fracturi coronare
    • Fracturi radiculare
    • Fracturi corono-radiculare

    Fracturile coronare se produc extraalveolar, la nivelul coroanei dentare. Ele sunt vizibile usor la inspectie de specialitate. In cazul acestui tip de fractura, bucata de dinte poate fi desprinsa usor, in totalitate, sau doar fisurata.

    Fracturile radiculare se produc intraalveolar si sunt vizibile doar la radiografie. In aceasta situatie functia pulpara poate fi pastrata sau abolita – caz in care dintele natural este pierdut.

    Fracturile  corono-radiculare reprezinta o fractura complexa care afecteaza atat pulpa cat si coroana dentara si poate duce la pierderea definitiva a dintelui.

    1. Dislocarile dentare reprezinta deplasarea dintelui din alveora dentara sub diverse forme:
    • Luxatie
    • Avulsie
    • Intruzie

    Luxatia dentara reprezinta miscarea dintelui in alveola dentara, atat stanga – dreapta cat si vestibular – lingual. In functie de gradul de mobilitate al dintelui, cat si de radiografia dentara, se poate stabili tratamentul adecvat.

    Avulsia reprezinta expulzarea dintelui din alveola dentara. Acest timp de traumatism poate fi cauzat de un accident provocat de cazatura sau lovire cu obiecte dure.

    Intruzia reprezinta intrarea dintelui in alveola dentara. Aceasta poate fi partiala sau totala. In unele cazuri dintele poate reveni inapoi pe pozitie. Doar medicul dentist poate stabili daca dintele mai poate fi pastrat sau nu pe arcada, in functie de gradul de afectare.

    Ce factori provoaca traumatismele dentare ?

    Traumatismele dentare sunt afectiuni destul de serioase ale dintelui. Acestea au atat implicatii fizice cat si materiale, care uneori ne sperie mai tare decat durerea.

    Traumatismele dentare pot fi  efectul unui accident provocat de cadere, sau lovire cu obiecte dure – aceasta fiind principala cauza a producerii lor.

    Studiile arata ca cele mai frecvente accidente cu fracturi si dislocari dentare se produc in randul copiilor  cu varste intre 3 si 16 ani.  In majoritatea situatiilor cei mai afectati dinti sunt cei frontali.

    Exista situatii in care pot fi afectati si dintii laterali.

    Un alt factor care determina traumatismele dentare sunt accidentele stomatologice, sau tratamentele incorecte ori incomplete.

    Genetica, hiperactivitatea, obezitatea infantila, activitatile sportive desfasurate si mediul social-economic in care habitam pot fi factori declansatori. Acestia sunt destul de rar intalniti.

    Ce e de facut in cazul unui traumatism dentar?

    Reactia imediata si calmul sunt extrem de importante. Ele pot reduce atat durerea, complicatiile fizice cat si costurile implicate.

    O fractura superficiala, tratata la timp, poate impiedica deteriorarea definitiva a dintelui si pierderea acestuia.

    Durerea, fara semne vizibile, in cazul unor fracturi radiculare – poate fi semnul unui traumatism dentar sever, care trebuie tratat de urgenta.

    In cazul fracturilor coronare, a luxatiilor, intruziilor si avulsiilor, semnele sunt vizibile, iar reactiile trebuie sa fie imediate.

    De ajutor pot fi:

    • Calmarea pacientului
    • Oprirea sangerarii daca ea exista si igienizarea suprafetei lezate.
    • Prezenta de urgenta in cabinetul medicului dentist

    In cazul fracturilor coronare sau a avulsiilor, atunci cand dintele este gasit, el trebuie pastrat cat mai hidratat posibil, pana se ajunge la medic.

    Se recomanda clatirea dintelui, sau a fragmentului de dinte, timp de maxim 10 secunde. Acesta poate fi pastrat in lapte rece, ser fiziologic, sau in saliva pacientului( fie intr-un recipient curat, fie in dreptul obrazului).

    Ideal ar fi ca pacientul sa ajunga la medicul dentist in primele 30 de minute de la producerea incidentului.

    Toate aceste actiuni pot creste sansele ca dintele sa fie salvat, insa nu se aplica fiecarui situatii.

    Tratamentele traumatismelor dentare variaza in functie de gradul acestora. Specialistii pot recomanda atat simple fluorizari cat si proceduri chirurgicale complexe.

    Modul de producere al traumatismului si gravitatea acestuia influenteaza stabilirea tratamentului si reusita lui.

    Adauga comentariu →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

trei × unu =

Photostream