Abcesul dentar este una din cele mai frecvente urgențe stomatologice. Abcesul dentar reprezintă o durere continuă, pulsatilă în dreptul unui grup de 2, 3 dinți, acompaniată de o umflătură mai mult sau mai puţin impresionantă. Dintele care prezintă un abces, este un dinte care are o pungă cu puroi în interiorul țesuturilor din jurul lui. Abcesul dentar este o infecție bacteriană, care se manifestă prin apariția unei colecții de puroi la vârful său, în partea laterală a dintelui afectat.
Abcesul dentar se poate forma în diverse zone ale cavității bucale. Netratat, acesta poate difuza în zonele și țesuturile învecinate, provocând uneori infecții extrem de grave.
Abcesul duce la tumefiere feței și la apariția durerii, situație în care se recomandă aplicarea compreselor reci, însă și administrarea anumitor medicamente. Țesutul din jurul dintelui care prezinta afecțiunea este de cele mai multe ori roșu și tensionat.
Tipuri de abces
Există două tipuri de abcese dentare, ambele fiind cauzate de infecții bacteriene. Diferența dintre cele două tipuri de abces, este punctul de plecare al infecției.
1. Abcesul gingival sau periodontal este cauzat de o infecție în spațiul dintre gingie și dinte. Punctul de plecare al acestui abces, sunt bacteriile din placa dentară, de la nivelul marginii gingivale sau resturile alimentare rămase între gingie și dinte.
Abcesul periodontal se formeaza oarecum în partea laterală a dintelui și mai aproape de marginea gingivală.
2. Abcesul periapical este cauzat de o infecție în interiorul dintelui. Punctul de plecare al acestuia sunt microbii din cariile dentare. Bacteriile din cariile dentare netratate vor pătrunde în pulpa dintelui și de acolo, prin canalul radicular, pot difuza în țesuturile situate sub dinte, ligamente, os alveolar, producând infecții ale acestora.
Abcesul periapical se formează la vârful rădăcinii dintelui. Acesta poate apărea și la dinții cu obturații sau lucrări dentare vechi sau defectuoase.
Cauze
De cele mai multe ori această afecțiune își face apariția datorită igienei defectuoase pe care o abordează pacienții. Dacă nu sunt indepărtate resturile de alimente, acestea formează placa bacteriană ce atacă și afectează dantura. Se recomandă ca pacienții să adopte o igienă orală corespunzatoare, care implică un periaj efectuat corect, însă nu trebuie omise nici ața dentară și apa de gură. Cel mai des abcesul este datorat cariilor netratate, însă și de afecțiuni ale gingiei. Dacă o carie a dintelui nu este tratată, interiorul lui, adică pulpa dintelui, se poate infecta. Bacteria se poate răspandi de la nivelul dintelui la țesuturile din jur și de dedesubt, formand un abces. Abcesul poate duce până la distrugerea osului din jurul dintelui.
Simptome și semne
Abcesele dentare se pot forma extrem de rapid. Cel mai neplacut simptom pentru pacienți este durerea intensă care poate difuza și în zonele învecinate: cap, gât, urechi, obraz. Totuși, nu toate abcesele dentare evoluează cu dureri. Uneori, pacienții nu experimentează dureri sau acestea sunt de intensitate redusă, fiind vizibilă doar colecția purulentă, care apare ca o umflătură în dreptul dintelui afectat.
- durere pulsatilă, în special în timpul masticației sau la atingerea dintelui, la cald, la rece sau în poziția culcat;
- gingii roșii, tumefiate;
- un gust neplăcut în gură și / sau respirație urât mirositoare;
- tumefierea în orice zonă a gurii, a feței, a părții de sus sau de jos a obrazului sau a gâtului;
- febră, frisoane, dureri de cap și stare generală alterată;
- schimbarea culorii dintelui, care devine gri sau roz;
- umflătură asemănatoare unui coș, un furuncul al gingiei, pe partea gingiei dinspre obraz sau dinspre limbă, în apropierea dintelui;
- puroi consistent de culoare galbenă sau sânge care se scurge dintr-o zona roșie, umflată, asemanatoare unui coș, din cavitatea bucală;
- senzația că dintele este impins din rădăcina sa și că gura nu mai poate fi inchisă adecvat.
Pe masură ce infecția se răspândește, este posibil ca durerea să mai scadă în intensitate. Acest lucru se petrece datorită faptului că osul maxilar din apropiere începe să se dizolve. În cazul în care se pierde prea mult os, dintele va deveni mai slab fixat și poate fi nevoie de extracția acestuia.
Se recomandă stabilirea unui consult stomatologic cât mai curând posibil în urmatoarele situații:
- durere detară ușoară spre moderată;
- durere dentară asociată cu febră de 38 de grade Celsius sau peste;
- tumefierea cavității bucale, a feței sau a obrazului;
- un dinte care este foarte sensibil sau doare când se face o presiune asupra lui, cum ar fi în timpul masticaț
Investigații
Medicul stomatolog va examina cavitatea bucală pentru a identifica prezența tumefacțiilor sau a altor semne de infecție, care sugerează existența unui abces dentar. Va lovi ușor dintele, va pune un obiect cald sau rece pe dinte și va examina gingia din jurul dintelui. Va pune, de asemenea, întrebări în legatură cu durerea, de cât timp durează ea și unde este localizată exact.
Poate fi necesară efectuarea unei radiografii dentare.
Tratamentul abcesului dentar
Abcesul dentar este tratat de medicul stomatolog.
În cazul unui abces dentar se recomandă:
- antibiotice cu scopul distrugerii bacteriei care a cauzat infecția;
- se realizează o „gaură” în partea de sus sau în spatele dintelui, astfel încât să poată fi drenată infecț De obicei, acest lucru va duce la îndepărtarea durerii;
- în cazul în care este necesar, se face o mică incizie în zona tumefiată din apropierea dintelui ca să se poata face drenarea;
- în cazul în care partea interioară, pulpa dintelui este infectată, medicul stomatolog trebuie să facă un tratament pe canalul rădăcinii, încearcând să salveze dintele prin scoaterea pulpei infectate.
Este nevoie de un tratament antibiotic, înainte de a se face o intervenție pe canalul rădăcinii în cazul în care persoana respectivă:
- are valve cardiace afectate sau artificiale;
- prezintă defecte cardiace congenitale;
- antecedente de endocardită bacteriană
- suferă de diabet zaharat sau altă afectiune care „slăbesc” sistemul imunitar;
- prezintă o afecțiune a ficatului, de exemplu ciroză hepatică;
- are articulații artificiale, cum ar fi o proteză de șold;
- urmează un tratament cu corticosteroizi pentru alte afecțiuni, cum ar fi boala Crohn sau astmul bronș
În cazul în care tratamentul canalului dentar nu poate fi făcut sau este ineficient, se recomandă extracția dentară.
1. Tratamentul ambulatoriu
Pentru reducerea durerii și a tumefierii feței și a obrazului, cauzate de un abces dentar, se recomandă aplicarea de comprese cu gheață pe partea externă a obrazului. Trebuie evitată căldura!
Se mai pot încerca, de asemenea, medicamente eliberate fără prescripție medicală, care ameliorează durerea la nivelul feței sau a obrazului, precum:
- Acetaminofenul (Paracetamol) poate scădea febra și poate alina durerea, dar nu reduce tumefierea;
- medicamente care reduc tumefacția, de exemplu Ibuprofen, Naproxen sau Ketoprofen;
- Aspirina, care poate, de asemenea, reduce tumefacț Unele persoane nu ar trebui să ia aspirină, acestea sunt femeile însărcinate, persoane care au avut în trecut probleme de coagulare / sângerare și persoanele mai tinere de 20 ani.
2. Tratamentul de urgență
Prima etapă a tratamentului are ca obiectiv eliminarea durerilor și disconfortului și preîntimpinarea complicațiilor în țesuturile învecinate. Pentru aceasta este nevoie de drenajul puroiului colectat în interiorul abcesului.
Drenajul puroiului colectat se poate face fie printr-o mică incizie la nivelul gingiei umflate, fie prin interiorul canalului radicular,drenaj endodontic, fie pe ambele căi. Decizia se va lua în funcție de mărimea și poziția abcesului precum și de caracteristicile anatomice ale fiecărui dinte.
Multi medici vor recomanda un tratament cu antibiotice, pentru minim 5 zile, pentru a combate infecția și a preîntâmpina complicațiile în țesuturile invecinate.
3. Tratamentul definitiv al dintelui
Tratamentul definitiv al dintelui are ca obiectiv eliminarea infecției și protejarea zonelor decontaminate de alte agresiuni microbiene. În funcție de severitatea infecției și gradul de distrucție al dintelui afectat, pot exista 2 conduite de tratament:
- Tratament endodontic este o succesiune de proceduri terapeutice, care are ca scop eliminarea infecției de la nivelul pulpei dentare și a țesuturilor situate sub dinte, și sigilarea canalelor radiculare, pentru a preîntâmpina alte agresiuni microbiene.
Un tratament endodontic reușit va salva dintele afectat. Dupa încheierea acestuia, dintele va trebui reconstituit fie cu o obturație, fie cu o coroană dentară.
- Extracția dintelui este necesară dacă dintele este foarte distrus sau infecția prea avansată. Unii medici preferă extracția dintelui chiar în prima ședință; o conduită mai prudentă recomandă ca extracția să se realizeze în ședința urmatoare, dar această decizie se ia și în funcție de cazul clinic.
