oralix-logo-1431094947
    Toate articolele > > Albirea dentară – cum procedăm pentru un tratament corect


    Nu există persoană, mai ales în zilele noastre, care să nu își dorească un zâmbet natural, strălucitor, care să cucerească de la prima vedere și care să fie greu de uitat. Zâmbetul ne definește și spune câte ceva despre caracterul nostru. De aceea ar trebui ca și dantura sa fie absolut perfectă, iar ingrijirea ei să respecte cațiva pași de bun simț. Un periaj efectuat corect, de două ori pe zi, alături de o clătire cu apă de gură și utilizarea aței dentare, ar trebui sa fie suficiente.

     Ca reacție la importanța exagerată pe care societatea contemporană o acordă înfăţişării exterioare, tot mai multă lume își dorește zâmbet de “vedetă”. Foarte puține persoane au într-adevar un astfel de zâmbet complet alb, și atunci, apelăm la tratamentele de albire dentară.

    Gradul de albire al dinților variază în funcţie de mai mulţi factori: tipul de pete, concentraţia agentului de albire din produsul utilizat, timpul în care agentul de albire acţionează pe dinte şi frecvenţa cu care tratamentul este repetat.

    Tipuri de modificări de culoare dinților și a cauzelor lor

    • Compusii închiși la culoare din alimente și băuturi – Pot provoca colorarea dinților (cafeaua, ceaiul, vinul roșu, afinele, cola, tutunul, etc.) în galben portocaliu sau maro. În cele mai multe cazuri, decolorarea este generalizată, ceea ce înseamnă că ea tinde să afecteze dinții și zonele dintre ei.
    • Vârsta – Cu înaintarea în vârsta, dinții sunt supuși acțiunii unor factori externi care duc la îngalbenirea sau pătarea acestora.
    • Factorul genetic – Culoarea de bază a dinților unei persoane poate fi în mod natural mai galbenă, maro sau gri, mai mult sau mai puțin închisă, decât ale altor persoane din cauza moștenirii genetice.
    • Igiena orală deficitară – Placa bacteriană/tartrul poate afecta în egală măsură culoarea dintelui natural. Acumularea de resturi pe suprafața dinților poate avea ca rezultat diverse colorații, aceasta fiind de obicei mai intensă în zonele mai greu de curățat, de ex. în apropierea liniei gingivale.
    • Tratamentele stomatologice – Decolorări în maro sau gri pot fi cauzate de schimbările care au avut loc în spațiul nervului dintelui, mai ales în timpul intervențiilor pe canal. De asemenea unele lucrări de restaurare dentare, se pot deteriora în timp ducând la colorari locale ale dinților, mai ales pe marginea zonelor restaurate.
    • Tratamentele îndelungate cu antibiotice gen tetraciclină sau alte antibiotice înrudite – Petele de pe dinți pot fi galben-brun sau, eventual, albastru-gri, iar modelul poate apărea ca zone izolate sau linii, dar cel mai adesea implică benzi largi sau decolorarea intregului dinte.
    • Micile traumatisme dentare – De exemplu fisurile în smalț, vor favoriza formarea petelor pe suprafața dintelui.

    În funcție de cauză și rezultatele vor fi diferite, unele din cauze implicând un tratament stomatologic particularizat înainte. Cu cât culoarea dinţilor se îndepărtează de la galben spre vineţiu şi cenuşiu, cu atât petele sunt mai greu de îndepărtat. Dacă vă aşteptaţi ca după tratament să beneficiaţi instantaneu de dantură albă strălucitoare, este posibil să fiţi dezamăgiţi. Albirea presupune deschiderea nuanţei de alb cu câteva grade, rezultatul final depinzând de natura şi gravitatea petelor asupra dintelui, iar obturaţia se poate evidenţia inestetic.

    Primul pas in tratamentul de albire al dinților este vizita la un cabinet stomatologic,  medicul stomatolog urmând să stabilească dacă pacientul este un bun candidat pentru această procedură, sau nu.

    Pacienți care nu se califică pentru tratamentul de albire dentară

    • femeile însărcinate sau cele care alăptează
    • copiii până în 15 ani
    • persoanele cu dinţii foarte sensibili sau alergice la peroxid
    • persoane cu boli gingivale sau eroziune dentară
    • persoanele cu lucrări dentare de genul implanturilor, coroanelor sau cu orice alt tip de dinte care nu este natural. În cazul unei plombe de culoarea dintelui, albirea va avea efect doar asupra suprafeţei dentare, nu şi asupra materialului plombei.

    Candidaţii ideali pentru albirea dinţilor sunt persoanele ce prezintă pe dinţi pete gălbui sau maronii cauzate de cafea, ceai, alcool sau medicamente.

    Tipuri de tehnologii de albire

    1. Albirea profesională în cabinet cu lampa profesională de albire și gel cu peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă este procedura cosmetică cea mai populară, cu cel mai mare grad de satisfacție al pacienților. Tehnica implică aplicarea peroxidului pe suprafața externă a dinților, după izolarea gingiilor cu o barieră protectoare, lampa aceelerând procesul de albire. Se pot obține până la 8 nuanțe mai deschise, iar procedeul dureaza cca 45 minute.

    opalescence-go-patient-kit-mint-6-ultradent

    2.Albire profesională la domiciliu cu gutiere profesionale și gel de albire ce conține peroxid de carbamidă. În acest caz procedeul este mai îndelungat pentru că substanța de albire are o concentrație mai mică. Ea se aplică cu ajutorul unor gutiere în care se introduce gelul. Acesta trebuie păstrat pe dinți 4-6 ore pe zi, timp de 2 săptămâni. Practic există Kituri speciale, cu instrucțiuni precise, ușor de folosit precum Opalescence GO Patient Mini-Kit Mint 6%.

    În afara gutierelor, albirea dinților se mai poate face cu benzi si geluri – Gelul cu peroxid se aplică direct pe dinți cu ajutorul periuței sau prin intermediul unor benzi subțiri. Substanța de albire trebuie aplicată 1-2 ori pe zi, timp de 2 săptămâni.

    Sau se mai poate face albirea dinților folosind o pastă de dinti specială – Există anumite paste de dinți usor abrazive care pot înlatura petele dentare. Acestea pot conține peroxid sau nu.

    3. Albirea dinților cu laser este cea mai eficientă și mai sigură, timpul de albire este de cca 20 minute și se obține până la 10 nuanțe mai alb. Dar este cel mai costisitor… Există o multitudine de tipuri de gel care sunt folosite, în funcție de ele diferențiindu-se tehnologiile.

    Procedura de albire executată de către medicul stomatolog are cea mai mare eficienţă, deoarece se foloseşte cea mai mare concentraţie de peroxid: până la 38 %. Tratamentul poate dura în jur de 3 şedinţe, iar în urma acestuia pacienţii vor avea dinţi cu până la 3 – 8 nuanţe mai albi. Rezultatul albirii durează în medie 2-3 ani, dar se poate repeta după această perioadă.

    Tratamentele de albire dentară sunt considerate a fi proceduri stomatologice sigure atunci când sunt efectuate corect, de către profesionişti. Există însă cazuri speciale, când apar unele efecte secundare neplăcute.

    • Printre acestea se numără hipersensibilitatea dentinară şi iritaţia gingivală.
    • Colorarea inegală a dinţilor – acest lucru apare atunci când pacientul are şi dinţi artificiali, doar cei naturali căpătând o nuanţă mai albă.
    • Sensibilitatea dintelui – Este bine sa așteptați 2 săptămâni de la ultimul tratament de curățre al dinților și tratamentul de albire. Sensibilitatea poate fi termică ca răspuns la variațiile de temperatură calde și reci, cum ar fi cele create de alimente și băuturi. Pentru evitarea acestor probleme se poate folosi o substanță de albire mai puțin corozivă, deci mai puțin concentrată, apoi urmând să se ia unele medicamente anti-inflamatoare și să se foloseasca o pasta de dinți pentru dinți sensibili. De exemplu Pasta de Dinti Vitis Whitening toothpaste 100 ml Dentaid, care combină efectul de refacere a albului natural și cel de protecție al dinților prevenind sensibilitatea dentară, datorită unor Nanoparticule de Hydroxyapatită, element natural ce se integrează și repară în mod eficient smalțul dentar.
    • Durere în gât – În acest caz se folosește o soluție de albire cu concentratie mai mică și gutiere reglate particularizat pentru ca substanța inghițită sa fie in cantitate cât mai mică.

    Menţinerea nuanţei albe a dinţilor necesită un efort special: evitarea alimentelor şi băuturilor colorate, renunțarea la fumat, o igienă orală impecabilă şi continuarea tratamentului efectuat în cabinet cu un tratament disponibil la domiciliu.

    De aceea este importantă: