Ce este placa dentară? Placa bacteriană este un film lipicios, o peliculă incoloră, albă sau galbenă, care se depune în mod natural pe suprafața dinților, formată din bacterii colonizatoare, care încearcă să pătrundă în smalțul dinților.
Placa dentară începe să se formeze imediat ce ați terminat de mâncat. Neîndepărtată zilnic, placa dentară cauzează carii, boli parodontale și tartru. Există aproape 25.000 de specii de bacterii implicate în formarea plăcii bacteriene, un sistem microbian cu o bogată activitate metabolică. Inițial, placa este suficient de moale pentru a putea fi îndepărtată mecanic. În 48 de ore, începe să se întărească, iar în 10 zile se transformă în tartru, mult mai dificil de eliminat. Acesta este cel ce atacă smalțul dinților, smalțul fiind cel care protejează dinți de carii. Dacă nu sunteți în situația de a controla placa, smalțul nu poate să facă această treabă.
Pentru a se forma, placa are nevoie de bacterii, acizi, salivă și fragmente alimentare. Atunci când mâncați, alimentele care conțin zaharuri și carbohidrați se amestecă cu bacteriile naturale și formează acizi, care la rândul lor formează acea substanță lipicioasă ce apare pe dinți și pe care o putem simți cu ușurință când trecem limba peste ei, în special pe partea din spate a dinților. Placa bacteriană nu produce disfuncția dentară și parodontală, atâta timp cât capacitatea de apărare a organismului nu este depășită.
Ce alte afecțiuni poate provoca placa bacteriană?
Placa bacteriană este factor determinant pentru:
– Tartrul – un depozit mineral-organic ce aderă la suprafața dentară, la lucrări protetice sau la aparate ortodontice, fiind produs de mineralizarea plăcii bacteriene.
– Cariile – placa regăsită la nivelul unităților dentare, reprezintă locul de atașare al bacteriilor cariogene. Fără o igienă riguroasă după fiecare masă, mediul creat în cavitatea orală permite dezvoltarea bacteriană. Acestea vor elimina acizi, ce vor distruge treptat smalțul dentar, producând demineralizarea acestuia și ulterior carii.
– Gingivita – sau inflamația gingivală, este consecința principală a depunerii plăcii dentare. Organismul, prin mijloacele naturale de apărare, va încerca să se opună atacului bacterian. Datorită activității intense defensive, la nivelul gingiilor se va declanșa inflamația. În acest stadiu, cu ajutorul unul protocol strict de igienă, gingivita poate da înapoi, fără a lăsa sechele.
– Parodontita – reprezintă stadiul avansat de lezare a structurilor de susținere a dinților, atunci când procesul distructiv afectează și osul. Dacă inflamația gingivală nu este stopată, bacteriile vor coloniza suprafețele dentare profunde, producând lezarea osului. Osul se va retrage, dinții devin mobili și în scurt timp cad de pe arcadă. De asemenea, placa dentară neîndepărtată constant și riguros se va solidifica ducând la apariția tartrului. Acesta este mult mai dur și mai agresiv pentru structurile dentare și gingivale.
Este bine de știut că pelicula de placă, nu poate fi niciodată îndepărtată în totalitate, de aceea, pe lângă igiena personală, intervenția medicului stomatolog, la fiecare 6 luni, este indispensabilă. Prin reducerea consumului de alimente și băuturi dulci, putem ajuta organismul în lupta antibacteriană.
Metodele principale prin care puteți preveni depozitarea plăcii bacteriene sunt următoarele:
– Periajul dentar zilnic. Acest ritual de igienă orală previne formarea plăcii dentare și împiedică placa primară să se maturizeze. Se recomandă periajul tuturor suprafețelor cavitații bucale, dinții, gingiile, limba și interiorul obrajilor. Întregul proces trebuie să dureze minimum două minute. Câteva recomandări de produse:
– Utilizarea apei de gură. Acumularea placii bacteriene poate fi prevenită prin utilizarea regulată a unei ape de gură cu proprietăți antiseptice, care reduce considerabil numărul bacteriilor din cavitatea bucală. Specialiștii recomandă o gargară de 30 de secunde în fiecare zi. De exemplu, Apa de gură Halita mouthwash 500 ml Dentaid.
– Evitarea alimentelor care se lipesc de dinți. Hrana cel mai dificil de îndepărtat din cavitatea bucală este cea care se lipește cu ușurință de dinți. Stafidele, batoanele cu multi-cereale, bomboanele, caramelul și alimentele care au zahăr și amidon în compoziție sunt foarte nocive pentru sănătatea danturii. Dacă aceste resturi alimentare nu sunt îndepărtate în timp scurt după consum, placa bacteriană are condiții optime de dezvoltare și apare riscul crescut de apariție a cariilor dentare și a căderii dinților.
– Vizitarea medicului stomatolog în mod regulat. În mod normal, sunt necesare minimum două vizite pe an la medicul dentist, pentru un control de rutină. Regularitatea acestor vizite depinde de măsura în care dantura este îngrijită în fiecare zi. Controlul stomatologic este esențial pentru prevenirea formarii tartrului, întrucât este aproape imposibilă eliminarea întregii plăci bacteriene doar prin periajul dentar. Specialistul poate efectua o curățare corectă a danturii, prin detartraj și lustruirea suprafețelor dentare, două procedee care ajută la îndepărtarea tuturor impurităților.
– Respectarea periajului matinal. Periajul imediat după trezire nu are doar rolul de a îndepărta flora microbiană dezvoltată peste noapte, ci și de a masa gingiile. Astfel, este stimulată circulația și vascularizarea gingivală, pentru o sănătate deplină a danturii.
– Consumul alimentelor benefice pentru dantură. Ceaiul verde conține antioxidanți care previn acumularea plăcii bacteriene și instalarea halenei, produsele lactate scad procesul eroziunii dentare și riscul dezvoltării cariilor, fructele crude, în special merele, curăță excelent dinții după masă, legumele sunt importante pentru sănătatea smalțului dentar, morcovii, cartofii dulci sau dovleceii, ceapa are proprietăți antibacteriene, iar apa plată îndepărtează prompt particulele alimentare, care produc formarea plăcii dentare și pătarea dinților.
Chiar dacă toată lumea are placă, aceasta nu este o problemă dentară minoră. Placa dentară care nu este eliminată poate fi cauza principală a bolilor gingivale și bolilor parodontale. Complicațiile acumulării plăcii includ:
– cariile dentare;
– pierderea dinților;
– gingivita;
– respirația urat mirositoare;
– colorarea dinților.
Manoperele de curățare realizate în cabinetul dentar, precum și indicațiile post procedură sunt individualizate, maximizând astfel, eficiența procedurilor individuale.