Scobitoarea este acel mic obiect, cu o istorie de peste 9000 de ani, găsit între dinții unui craniu de om din Neolitic, fiind facut din os, bronz, argint, aur, împodobit cu pietre prețioase sau nu, fildeș, lemn sau plastic. A avut o istorie cu adevărat zbuciumată, a otravit tirani, a îmbogățit colecții vestite de prin marile muzee ale lumii sau a fost plimbată în gură de vedetele hollywoodiene.
Nu vrem să comentăm obiceiul unora de a ține o scobitoare între dinți, plimbând-o dintr-o parte în alta a gurii, sau chiar de a o sfărâma, obicei care nu este conform cu preceptele bunei cuviințe, ci doar să subliniem că o folosire ocazională a scobitorii, nu este periculoasă.
Indiferent de formă, dimensiune sau materialul din care este confecționată, scobitoarea utilizată în mod abuziv, poate avea un caracter agresiv pentru țesuturile moi ale gurii, putând produce îmbolnăviri ale papilelor dentare și creând spații favorabile reținerii resturilor alimentare, toate premise ale îmbolnăvirii dinților și formării cariilor dentare.
De ce un NU hotărât scobitorilor
- Provoacă abraziune când sunt folosite zilnic pentru îndepărtarea alimentelor dintre dinți, de multe ori și sângerare, afectând considerabil sănătatea dinț
- Provoacă boli ale gingiilor, care apar odată cu afecțiunile dinților, lăsate netratate. Aceste boli pot fi ireversibile și severe.
- Provoacă spațiu între dinți odată cu folosirea frecventă, acest lucru agravându-se în timp și mai mult prin blocarea de alimente mai mari, ce va duce până la apariția de cavităț
- Distruge smalțul dinților prin frecarea cu suprafața acestora la fiecare intervenț
- Distruge rădăcinile dinților prin tensiunea creată pentru îndepărtarea și practic creerea de spațiu de intervenție între aceș
- Provoacă o respirație urât mirositoare prin îndepărtarea nu tocmai eficientă a resturilor alimentare și crearea unor spații interdentare mai mari. Când alimentele sunt îndepărtate, după un timp, se emană un miros neplăcut.
Răspunsul simplu este că dacă utilizați o scobitoare, din lemn sau plastic, ușor și cu grijă, atunci este posibil să nu vă deteriorați dinții, dar este probabil ca aceasta să deterioreze gingiile.
Ce putem folosi, atunci, fără a dăuna sănătății bucale, dintre așa-zisele milloace secundare de igienă?
Există cu siguranță soluții mai bune decât scobitoarea
- Ața dentară completează igiena orală corectă, deoarece ajută la eliminarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene dintre dinți și de-a lungul gingiei, adică în zonele unde periuța de dinți ajunge mai greu. Fără aportul aței dentare, factorii care favorizează boala parodontală, ar putea deveni critici, ceea ce ar duce la distrugerea osului și pierderea dinților. Ața dentară poate fi folosită ca o metodă de completare a periajului, avănd în schimb avantajul unic, de a fi utilizată cu efect bun în cazurile în care dinții sunt înghesuiț
- Utilizarea apei de gură contribuie la igiena orală și dentară. Folosirea ei îndepărtează resturile interdendare, previne aparția cariilor, protejează cavitatea bucală și consolidează smalțul dinț În plus, oferă o respirație placută. Avantajul apei de gură este că poate ajunge în locuri ale gurii, unde periuta nu ajunge.
- Dușul bucal reduce sângerările și gingivita într-o măsura mai mare decât ața dentara. În plus, curățarea dinților este mult mai delicată. Este mai puțin eficientă în înlăturarea plăcii. Dușul bucal proiectează pe suprafața dentară un jet continuu sau pulsții de lichid, cu presiuni variabile. Apa de gură poate fi folosită pentru duș bucal într-o concentrație de maximum 20%.
- Periuța interdentară este o perie mică, special concepută pentru a curăța toate spațiile dintre dinț Periajul zilnic cu o periuță interdentară este o completare simplă și eficientă, la igiena noastră orală, pentru a păstra gingiile și dinții curați și sănătoși, precum și o respirație proaspătă. Curățarea cu o perie interdentară previne inflamația gingiilor și a cariilor. Este o problemă de geometrie simplă că între dinți suprafețele nu sunt perfect drepte, iar folosirea aței dentare va fi eficientă pentru resturile suficient de mari din spațiul interdentar, iar frecarea, tangent la dinte, va înlătura placa de pe suprafața atinsă a acestuia. Așa cum am mai spus spațiul interdentar este neregulat, creând în concavitățiile dintre dinți un loc unde flossingul poate să nu curețe eficient și este pusă în pericol, atăt curățirea dinților, căt și a gingiilor. Peria interdentară având diametrul perilor sensibil mai mare, decât spațiul interdentar va face o curățenie mai bună, la acest nivel.
- Guma de mestecat este o altă metoda, care atunci când este utilizată cu discernământ poate completa igiena gurii, și înlocui cu succes bețișorul aparent inofensiv, numit scobitoare. Datorită substanțelor abrazive pe care le contine, ca și prin hipersalivația pe care o produce, are un rol favorabil în curățirea spațiilor interdentare, nivelează suprafețele dentare, desființând astfel locurile de reținere ale resturilor alimentare și în plus este plăcut a fi utilizată datorită substanțelor cu efect dezodorizant înglobate în compoziția sa.
Foarte important de reținut este faptul că deși socotită ca un mijloc secundar al igienei bucale, scobitoarea nu se poate bucura totuși de acest atribut, așa cum am arătat.