Cariile dentare sunt printre cele mai frecvente probleme medicale din lume. De regulă, sunt frecvente la copii, adolescenți și persoane mai în vârstă. Totuși, oricine are dinți riscă să dezvolte carii dentare.
În cele mai frecvente cazuri, acestea debutează tăcut, fără ca pacientul să simtă sau să observe ceva. Cariile netratate avansează în timp, iar dacă pacientul continuă să ignore semnele (dureri, pete sau cavități legate de dinți), acestea ajung la pulpa dintelui provocând durere și disconfort. De multe ori, chiar dacă îți ingrijesti corespunzator dinții, mergi la dentist și te interesezi de aspectul lor, s-ar putea să nu fie de ajuns.
Cauzele cariei dentare
- Formarea plăcii bacteriene
- Atacurile plăcii bacteriene
- Dezvoltarea cariei dentare
- Complicații ale cariilor dentare: durere, abcese, puroi în jurul dinților, spargerea dinților afectați, dinții permanenți cresc în poziții modificate în urma pierderii premature a dinților de lapte, probleme la mestecat.
Factori care măresc riscul apariției cariilor dentare.
A. Factori de risc controlabili
1. Igienă orală precară – Cu ajutorul periajului dentar după fiecare masă și al utilizării corecte a aței dentare, placa este îndepărtată de pe suprafața dintre dinți și de la nivelul gingiei. Dinții trebuie periați minim de două ori pe zi, timp de două minute, iar utilizarea aței dentare minim o dată pe zi, pentru curățarea spațiilor greu accesibile dintre dinți este de asemenea importantă, în lupta împotriva depunerii plăcii bacteriene.
Curățarea dinților de catre dentist împiedică formarea plăcii bacteriene. Medicul stomatolog îndepărtează placa și tartrul. Vizitele regulate la cabinet pentru curățare profesională, previn apariția cariilor dentare sau le depistează din vreme.
2. Factorul alimentar – Este reprezentat de anumite alimente și băuturi, bogate în zaharuri sau carbohidrați. Bacteriile din cavitatea bucală transformă aceste zaharuri în acizi, prin fermentație acidă. Lăsați mai mult timp în contact cu dinții, acizii vor provoca demineralizarea dintelui, atacând smalțul, apoi dentina. Placa dentară se dezvoltă cu predilecție în zonele greu de igienizat unde alimentele, care se lipesc de dinți, rămân acolo mai mult timp (fructele uscate, anumite prăjituri, caramele etc…). La fel cei care iau gustări frecvente între mese și cei care obișnuiesc să bea sucuri carbogazoase sau cu un conținut mare de zahăr, riscă pentru aceleași motive, să dezvolte carii dentare.
3. Lipsa fluorului – Fluorul previne caria prin creșterea rezistenței dintelui la atacul acizilor produși de placă. Dacă apa curentă nu are un conținut suficient de fluor în ea, trebuie utilizate paste de dinți fluorurate. De exemplu Pasta de dinți Vitis Aloe Vera apple mint 100 ml Dentaid, Pasta de dinți Desensin gel 75 ml Dentaid, Pasta de dinți Vitis Orthodontic toothpaste 100 ml Dentaid sau Pasta de dinți Halita Fluor toothpaste 75 ml Dentaid cu acțiune remineralizantă și efect anti-carie, datorita fluorurii de sodiu.
4. Fumatul – Fumatul pătează dinții, însă poate afecta dantura și în profunzime datorită gudronului. Acesta formează o peliculă lipicioasă pe suprafața dinților și poate adăposti bacterii, favorizând producerea de acid la nivelul danturii, inflamații ale gingiilor, carii dentare etc
5. Consumul de băuturi alcoolice – Vinul prezintă beneficii pentru sănătate, însă, în același timp, atacă smalțul dinților. Aciditatea vinului poate afecta structura dinților și atât vinul roșu, cât și cel alb, favorizează apariția petelor pe dinți. Nu trebuie să renunțați, totuși, la plăcerea de a bea vin. Pentru a evita eroziunea dentară, ar trebui să evitați contactul prelungit al acestuia cu smalțul dinților. Clatiți-vă cu apă, după ce ați terminat de băut.
B. Factori de risc ce nu pot fi controlați
1. Localizarea dinților – Cariile apar mai frecvent la dinții din spatele cavității orale, la molari și premolari. Formele acestor dinți duc la colectarea unor resturi alimentare, mai greu de curățat. Pe acești dinți placa bacteriană se poate depune în zone greu de atins cu periuța de dinți, iar acțiunea bacteriilor duce la formarea acizilor care atacă smalțul dinților.
2. Vârsta – poate constitui un factor de risc. Cariile se formează mai ales la copii, adolescenți și la cei cu vârste avansate. Tinerii ai căror dinți sunt în creștere dezvoltă carii pentru că mineralele din dinții lor nu sunt stabile și pot fi îndepărtate cu ușurință de acizi. Pe măsură ce pacientul avansează în vârstă, dinții se tocesc, iar gingiile se pot retrage, riscul apariției cariilor pe rădăcina dinților crește. De asemenea, adulții aflați la o vârstă mai înaintată și care sunt sub medicație, pot avea ca efect secundar reducerea secreției de salivă, condiție care mărește riscul formării cariilor dentare.
3. Gura uscată – xerostomia – Saliva conține substanțe care ajută la contracararea efectelor acizilor eliberați de bacterii în cavitatea orală – aceste substanțe pot ajuta la refacerea smalțului dintelui în stadiile incipiente ale cariilor dentare. De asemenea, îndepărtează alimentele și zaharurile, protejând dinții. Reducerea secreției salivare duce la slăbirea capacității organismului de a proteja dantura și deci la creșterea riscului de apariție a cariilor. Gura uscată se întâlnește frecvent la bătrâni, de aceea în cazul lor, cariile se vor dezvolta mai repede. Anumite medicamente, precum cele pentru răceală, hipertensiune, depresie, pot cauza și ele, uscăciunea gurii.
4. Plombe vechi și tocite sau lucrări dentare avariate – În timp, plombele dentare se pot reduce sau ciobi rezultând margini tăioase la suprafața dintelui plombat. Aceste zone permit plăcii bacteriene să se acumuleze mult mai ușor și fac periajul mai dificil. În cazul anumitor lucrări dentare, dacă acestea sunt avariate sau nu sunt întreținute corespunzător, pot apărea carii sub lucrare. Netratate, acestea duc în timp la complicații.
5. Tulburările de alimentație – Anorexia sau bulimia sunt tulburări de alimentație care pot duce la probleme dentare serioase. Acidul gastric ajuns pe dinți în urma vomei provocate periodic de pacientul anorexic sau bulimic, este un agent serios de eroziune al smalțului dinților. Aceste tulburări duc la o reducere semnificativă a secreției de salivă, ceea ce mărește riscul de apariție și dezvoltare a cariilor.
6. Refluxul gastroesofagian – poate aduce dantura în contact cu acidul gastric expulzat din stomac și de aici poate apare eroziunea smalțului dentar.
7. Diabetul – Cei care suferă de diabet, au sistemul imunitar slăbit și astfel au risc crescut de carie, rezistență redusă la infecții și deci risc de probleme la nivelul gingiei. Periajul, folosirea aței dentare si monitorizarea nivelului de zahăr din sânge ar putea ajuta. Diabetul este direct legat de boala parodontală, asa că vizitele regulate la dentist, sunt absolut necesare.
8. Afecțiuni respiratorii, precum rinita alergica – pot influența respirația orală. Când respirația se face pe gură, saliva se usucă repede și nu mai protejează dinții.
C. Factori de risc la copii
1. Cariile de biberon – Părinții sunt sfătuiți să nu-și hrănească copii înainte de culcare, adică fără lapte, sucuri sau alte băuturi care conțin zahăr. Consumul alimentelor și băuturilor chiar înainte de culcare are ca rezultat depunerea acestora pe dinți și stagnarea lor acolo pentru câteva ore, devenind hrană pentru bacteriile răspunzătoare de apariția cariilor dentare.
2. Nou-născutii – nu poartă bacteria ce cauzează caria, dar ea poate trece cu ușurință în cavitatea bucală a copiilor prin folosirea comună a tacâmurilor cu părinții, chiar un sărut ar putea transmite saliva cu bacterii. De aceea prevenirea cariilor la copii se poate face și prin asigurarea unei bune sănătăți dentare a familiei.
Pentru a controla eficient acești factori de risc sunt necesare vizitele regulate la medicul stomatolog și respectarea sfatului pe care acesta îl va da în urma consultului. Cariile dentare pot fi prevenite sau îndepărtate în stadiu incipient, fără durere și disconfort sau complicații suplimentare.
