Căderea dinților este normală doar în cazul dinților de lapte, altfel pierderea dinților este de nedorit și apare ca o consecință a unor afecțiuni patologice. Infecțiile severe la nivelul dinților, cariile profunde, boala parodontală sunt câteva din problemele care pot duce la pierderea dinților.
În jurul spațiilor din cavitatea bucală ramase fără dinți, se produc modificări grave asupra întregului aparat dentar. Un singur dinte care lipsește, dezvoltă apoi reacții în lanț. Nu apare doar o problemă estetică, osul în care a fost implantat dintele, practic se distruge.
Cu cât numărul dinților absenți este mai mare, cu atât mai mult vor fi afectate principalele funcții ale aparatului dentar: masticația, estetica și pronunția.
Din acest motiv, o dată ce ați pierdut un dinte, mergeți urgent la dentist pentru tratament. Pe măsura ce trece timpul, veți avea nevoie și de un implant de os pentru a fixa o coroană dentară. Crește astfel și timpul tratamentului, dar și costurile.
Afecțiuni asociate cu pierderea dinților
- Edentația – Stare patologică caracterizată prin absența unuia sau mai multor dinți de pe arcadă, datorită pierderii dinților. În funcție de numărul și poziția dinților absenți, există mai multe forme de edentație. Ea se tratează cu atât mai facil și mai ieftin cu cât se realizează mai din vreme și dinții de înlocuit sunt mai puțini.
Dinții absenți se înlocuiesc cu ajutorul unor lucrări dentare, în funcție de situația clinică și de preferințele pacienților:
- Punți dentare fixe
- Proteze mobilizabile parțiale
- Lucrări fixe sau imobilizabile pe implanturi dentare
- Proteze totale care înlocuiesc toți dinții pe o arcadă
- Tulburări digestive – Dinții fac parte din aparatul digestiv, având rolul de masticație. Dacă lipsesc mai multe unități dentare, masticația și deci digestia vor fi îngreunate, ceea ce ar putea duce la dereglări importante în absorbția alimentelor.
Cauzele pierderii dinților
- Igiena orală precară
- Cariile dentare
- Dieta săracă și obiceiuri nocive
- Boala parodontală
- Bruxismul
- Traumatisme
- Extracții incorecte
- Diabetul
- Maloculzia
- Administrarea de medicamente
- Boli sistemice
Măsuri de prevenire
Măsurile de prevenire au ca scop:
- Prevenirea apariției bolilor sau accidentelor care duc la pierderea dinților, gen caria dentară și boala parodontală;
- Prevenirea evoluției cariilor și a bolii parodontale spre forme ireversibile și netratabile.
1. Igiena orală
Igiena orală este cea mai importantă metodă de profilaxie a cariei dentare și a bolii parodontale, fără ea tratamentele dentare nu au șanse de succes. Placa dentară se acumulează pe suprafața dinților după fiecare masă, iar dacă nu este îndepărtată prin periaj activ, aceasta se va calcifica transformându-se în tartru dentar. Mai mult, dacă alimentele bogate în carbohidrați sunt lăsate prea mult în contact cu dinții, va crește și cantitatea de placă dentară.
Principalul obiectiv al igienei orale este îndepărtarea plăcii dentare de pe suprafața dinților și prevenirea depunerii acesteia. O igiena orală corectă presupune un periaj dentar corect (minim de 2 ori pe zi), folosirea aței dentare și a apei de gură.
2. Controale periodice regulate
Controalele stomatologice sunt foarte importante pentru menținerea sănătății orale. Majoritatea afecțiunilor orale se dezvoltă fără dureri, mai ales în fazele inițiale; pacienții nu sunt conștienți de apariția lor până în momentul în care acestea au evoluat, deja.
Controlul periodic, făcut de medicul stomatolog, poate depista carii incipiente, de care pacientul nu este încă alertat sau poate descoperi semnele inițiale ale îmbolnăvirii gingivale. De asemenea, anumite lucrări dentare sau restaurări existente, pot avea nevoie de reparații sau recondiționări. Ca regulă generală, cu cât o afecțiune este descoperită mai precoce, cu atât este mai ușor de tratat.
În timpul acestor controale se efectuază, de obicei, un detartraj sau un periaj, pentru îndepărtarea tartrului și plăcii. Controalele periodice ar trebui efectuate cel puțin de 2 ori pe an, sau chiar mai des dacă situația o cere.
3. Detartrajul
Detartrajul reprezintă procesul de îndepărtare a tartrului și plăcii dentare folosind instrumente de mână sau aparate specifice de detartraj sonice sau ultrasonice. Placa dentară este principalul factor cauzator al gingivitei și cariei dentare, iar tartrul este o formă de placă dentară calcificată, de asemenea nocivă pentru gingie și structurile dentare.
Este importantă atât îndepărtarea tartrului supragingival cât și cel subgingival. Aparatele de detartraj ultrasonice asigură o curățare eficientă a tartrului și plăcii dentare.
4. Periajul profesional
Periajul profesional are ca scop îndepărtarea plăcii dentare, rămase, totuși, după detartraj precum și a diverselor pete sau colorații de pe suprafața dinților. Periajul profesional este realizat de medicul stomatolog cu ajutorul instrumentelor mecanice. Pasta cu care se execută periajul profesional are un conținut bogat în fluor, este aplicată pe suprafața dinților cu ajutorul unor cupe din cauciuc, atașate la micromotor.
Este bine să se apeleze la periajul profesional măcar de 2 ori pe an, de obicei în timpul controalelor periodice. Periajul profesional este foarte eficient în îndepărtarea plăcii, dar trebuie insoțit de o rutină de îngrijire dentară corectă.
5. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
Este o procedură profilactică a cărui scop principal, este de a preveni apariţia şi dezvoltarea plăcii dentare și tartrului, în șanțurile și fosetele molarilor și premolarilor, prevenind astfel apariția cariilor la acest nivel. Șanțurile și fosetele sunt un loc predilect formării și acumulării plăcii, deoarece sunt dificil de igienizat.
Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide, cu proprietăți de adeziune chimică, în interiorul șanțurilor și fosetelor, care după întărire vor „închide” aceste spații.
Sigilarea se execută pe molarii și premolarii definitivi ai copiilor, imediat după ce aceștia au erupt. Și adulții pot beneficia de sigilare, dacă aceasta nu s-a realizat înainte. Materialele de sigilare se uzează în câțiva ani; de aceea, este nevoie de o monitorizare constantă, pentru a le putea înlocui dacă este cazul.
6. Semnalați medicului stomatolog orice durere sau disconfort
Este bine să fii în legătura cu stomatologul tău și să-l alertezi dacă resimți dureri la nivelul cavității, sau observi semne anormale, de genul sângerărilor gingivale, care sunt nedureroase dar sunt indicatorii bolii parodontale. Gingivita este o afecțiune reversibilă sub tratament și este mai ușor de tratat în faze incipiente.
7. Depistarea și tratarea cariilor incipiente
Este o metodă eficienta de profilaxie deoarece previne evoluția cariilor și apariția complicațiilor. Cariile mici sunt mai puțin traumatizante și mai ieftin de tratat. Odată ce apar complicațiile datorate evoluției cariilor, tratamentul este mai complicat, dar și mult mai scump. Plus că o carie tratată este oprită din evoluție.
8. Schimbări de dietă
Alimentele bogate în carbohidrați (sau zaharuri) sunt o sursă foarte bună de consum pentru bacteriile din placa dentară. Frecvența consumului de zaharuri este mult mai importantă decât cantitatea totală consumată. De aceea, consumul de dulciuri între mese trebuie redus, deoarece acestea creează o rezervă nutritivă nesfârșită, pentru bacteriile din cavitatea bucală.
În plus, o dietă săracă în calciu favorizează apariția bolii parodontale și a tulburărilor articulare. Calciul, pe care îl găsim în lapte, brânzeturi și în unele legume, poate proteja dinții împotriva cariilor. Calciul care se încorporează în smalț, îl va face pe acesta mai rezistent la demineralizarea acidă.
9. Fluorul și fluorizarea
Fluorul este un mineral care ajută la întărirea smalțului, pe care îl face mai rezistent la acțiunea cariilor și pe care îl putem găsi în numeroase alimente, precum și în apa potabilă. De asemenea, fluorul ajută la remineralizarea cariilor incipiente și scade cantitatea de acizi, pe care bacteriile din cavitatea bucală, îl produc. Metodele de fluorizare aplicate de medicul stomatolog la cabinet sub formă de geluri sau lacuri, conțin o cantitate mai mare de fluor decât pastele de dinți sau apele de gură.
Alte măsuri de profilaxie
1. Protejați-vă dinții în timpul activităților sportive cu risc. Dacă practici sporturi cu risc de accidentări (box, baschet, tenis…) sau alte activități recreative de acest gen, este bine să îți protejezi dinții cu o gutieră de protecție. Același lucru este bine de făcut și dacă suferi de bruxism pe timpul nopții.
2. Fumatul sau mestecatul tutunului și consumul de alcool influențează negativ sănătatea orală. Fumatul, datorită gudronului, favorizează decolorarea dinților și stimulează acumularea plăcii dentare. În cazul fumătorilor, crește riscul apariției gingivitei, paradontozei și a cancerului oral.
3. Afecțiunile ortodontice precum înghesuirea dinților fac dificilă igienizarea lor iar tulburările ocluzale (de „mușcătura”) îngreunează masticația și vorbitul. Este indicat ca aceste afecțiuni să fie tratate cu aparate ortodontice.
