• Str. Tepes Voda nr. 89, intrarea Borangicului, sector 2, Bucuresti
  • 037 151 50 50
  • office@oralix.ro
  • Xerostomia – Sindromul gurii uscate

    Xerostomia – Sindromul gurii uscate

    Gura uscată este o afecțiune comună, care apare în mod frecvent în timpul nopții. Se produce atunci când glandele salivare nu produc suficient de umiditate, pentru a menține gura umedă. Dar există situaţii în care secreţia salivară este atât de scăzută, încât senzaţia de sete devine permanentă, împiedicând vorbitul şi mâncatul. Aceasta, poate fi o uscăciune reală a gurii, cauzată de lipsa de salivei, care devine mai densă decât apa și ușor lipicioasă. În limbajul medical problema este cunoscută sub numele de xerostomie.

    Saliva este principalul element de curățare a cavității bucale și principalul mijloc natural de apărare împotriva formarii plăcii bacteriene. Ea ajută gura pentru a combate în mod natural acizii și bacteriile care cauzează cariile dentare, bolile gingivale și respirația urât mirositoare. În momentul în care are loc o scădere a fluxului salivar pot apărea efecte neplăcute, iar în unele cazuri, gura uscată poate apărea alături de alte simptome, care pot indica o afecţiune gravă care trebuie evaluată imediat într-un serviciu de urgenţă.

    Clasificare

    Se poate întâmpla să îți simţi gura uscată, dar dacă bei puţină apă, senzaţia dispare de cele mai multe ori. În cazurile fericite, xerostomia este doar consecinţa unei deshidratări cauzate de un consum scăzut de lichide, de hemoragii sau de diaree. Prin rehidratare se reface secreţia salivară, iar senzaţia de gură uscată dispare în scurt timp.

    Există 3 tipuri:

    – Pseudo-xerostomii de cauze psihice sau psiho-somatice;

    – Xerostomii tranzitorii din motive de frică, emoții, febră, fumat, respirație orală;

    – Xerostomii adevărate.

    Xerostomia reprezintă un simptom, deci nu este o boală propriu-zisă, este practic un element simptomatologic al unei boli de sistem sau locale. Din acest motiv, este important să fie depistată și tratată cauza care generează gura uscată.

    Simptome legate de cavitatea bucală ce pot însoţi xerostomia:

    • Respiraţie urât mirositoare (halenă)
    • Senzaţie de arsură la nivelul cavităţii bucale sau al limbii
    • Fisuri (crăpături) la nivelul buzelor sau la colţurile gurii
    • Dificultăţi de mestecat şi deglutiţie
    • Dificultăţi de vorbire
    • Acumulare în exces a plăcii bacteriene
    • Acumularea și aderența excesivă a alimentelor pe suprafețele dentare, mucoasa cavității orale devenind uscată și lipicioasă
    • Saliva îngroșată
    • Limba aspră și uscată
    • Modificări în percepția gustului alimentelor
    • Senzaţia de gură şi gât uscat
    • Răni sau infecţii ale cavităţii bucale
    • Lipirea rujului de dinți

    În unele cazuri, gura uscată poate apărea alături de alte simptome, care pot indica o afecţiune gravă care trebuie evaluată imediat într-un serviciu de urgenţă.

    Posibilele complicaţii ce pot apărea în cazul xerostomiei:

    Gingivita (inflamaţia gingiilor);

    – Extinderea infecţiilor;

    Cariile dentare – substanţele minerale care se găsesc în salivă ajută la scăderea nivelului acidităţii şi remineralizarea structurilor dintelui, astfel împiedicându-se apariţia cariilor ;

    – Respiraţia urât mirositoare (halenă) – va apărea odată cu scăderea secreţiei salivare;

    – Căderea dințiilor.

    Factori care produc sindromul de gura uscată

    Saliva produsă de glandele salivare din cavitatea bucală joacă un rol important la nivelul gurii prin curăţarea şi îndepărtarea resturilor alimentare. Gura uscată apare atunci când glandele salivare nu funcţionează corespunzător.

    Impulsurile nervoase din creier sunt necesare pentru stimularea producţiei de salivă. Orice boală sau afecţiune care afectează aceste impulsuri nervoase va produce uscăciunea gurii.

    – Vârsta – înaintarea în vârstă nu este neapărat, un factor de risc pentru apariția xerostomiei, totuși, persoanele în vârstă au o incidență mai mare în a folosi medicamente, care au ca efecte secundare uscarea gurii și sunt mai predispuse la afecțiuni care implică acest lucru;

    – Tumori ale glandelor salivare;

    – Medicamente, indiferent dacă sunt prescrise sau nu medical – au ca efect secundar uscăciunea gurii. Printre tipurile de medicamente cu risc mai mare sunt cele folosite pentru tratamentul depresiei și anxietatii, antihistaminicele, decongestionantele, antihipertensivele, relaxantele musculare, medicamentele folosite pentru tratarea incontinenței urinare și a bolii Parkinson;

    – Drogurile;

    – Tratamentul cancerului, radioterapia – glandele salivare pot avea de suferit în urma expunerii capului şi gâtului la radioterapie, în tratamentul anticanceros. Efectul este scăderea fluxului salivar, totală sau parţială, permanentă sau temporară;

    – Medicamentele chimioterapice – modifică natura salivei și cantitatea produsă;

    – Anorexia sau bulimia nervoasa;

    – Menopauza – modificarea nivelurilor hormonale afectează glandele salivare, creând adesea senzaţia de gură uscată la femeile în menopauză şi post-menopauză;

    – Stres emoțional și stări de anxietate – Răspunsul sistemului nervos simpatic la stresul, care rezultă datorită anxietăţii severe sau depresiei poate de asemenea să producă xerostomie. Dacă această condiţie nu este tratată poate apărea infecţia glandelor salivare, a cavităţii orale sau limbii datorită dezvoltării bacteriilor;

    – Sforăitul sau dormitul cu gura deschisă;

    – Consumul de tutun.

    Orice traumatism sau intervenție chirurgicala care determina leziuni nervoase la nivelul capului și gatului pot duce la apariția xerostomiei.

    Boli ce produc gura uscată:

    – Boala Alzheimer

    – Diabetul zaharat

    – Boala Parkinson

    – Sindromul Sjogren (boală autoimună caracterizată de uscăciunea ochilor şi a gurii)

    – Lupusul eritematos sistemic (boală în care organismul atacă celulele şi țesuturile normale proprii).

    3 tratamente recomandate

    Dacă se observă senzația de gura uscată dimineața sau chiar pe parcursul zilei, se pot încerca următoarele tratamente:

    1. Pentru ameliorarea simptomelor

    – beţi apă în mod regulat și clătiți-vă frecvent gurii cu apă atât ziua, cât și noaptea

    – mestecaţi gumă fără zahăr pentru stimularea fluxului salivar

    – folosiţi apă de gură fără alcool

    – evitaţi consumul de tutun, alcool, cafea și a alimentelor bogate în zahăr

    – umidifierea aerului din camera pe perioada noptii cu ajutorul unui umidificator

    2. Pentru prevenirea apariției cariilor

    Periaţi-vă dinții după fiecare masă şi înainte de culcare;

    – Folosiţi paste de dinţi care conţin fluor;

    – Folosiţi zilnic aţă dentară;

    – Efectuaţi obligatoriu, de cel puţin 2 ori pe an, câte un control stomatologic şi o curăţare profesională a dinților.

    3. Pentru stimularea secreţiei salivare

    – Utilizarea unui substitut salivar, ca un fel de salivă artificială;

    – Administrarea medicamentelor ce induc secreția salivară;

    – Până la eliminarea factorului determinant, hidratarea orală, se poate realiza sub mai multe forme. Medicul stomatolog vă poate prescrie substituenți salivari sub formă de apă de gură, spray, geluri hidratante.

    FOTO: GC Dry Mouth Gel

    FOTO: GC Dry Mouth Gel

    Foarte eficient este GC Dry Mouth Gel – ușurează simptomele gurii uscate pentru pacienții care suferă de deficiență salivară datorată medicației, tratamentului cu sau unor boli care afectează glandele salivare. Cauzele posibile pentru gura uscată: deshidratare datorată activității fizice, respirație pe gură sau fumat, deshidratare datorată excesului de cafea sau alcool.

    Avantajele acestuia:

    – Fără zahăr;

    – Ușor de folosit și cu gust plăcut, cinci arome disponibile: menta, lămâie, portocala, salata de fructe și zmeura;

    – pH neutru;

    – Ofera un înveliș protector pentru dinți și țesuturile orale;

    – Poate fi înghițit fără a duce la apariția unor probleme secundare, produsul oferind siguranță maximă pentru pacient;

    – Poate fi folosit de purtătorii de proteza dentara, copii sau orice persoana care suferă de sindromul gurii uscate;

    – Nu pătează și nu afectează protezele pe bază de materiale acrilate, cobalt-chrome sau alte materiale folosite în fabricarea acestora.

    Instructiuni de folosire: Turnați o cantitate generoasa pe un deget curat sau pe limbă. Întindeți gelul pe suprafețele bucale și linguale ale dinților și pe țesuturile mucoasei orale. Poate fi aplicat în orice perioada a zilei sau seara înainte de culcare, după perierea normala a dinților

    foto MI Paste Plus Melon GC

    FOTO: MI Paste Plus Melon GC

    Sau puteți folosi MI Paste Plus Melon GC – crema tropicală re-mineralizată, fără zahăr, ce conține RECALDENT CPP-ACP și fluor. Aceasta are toate beneficiile oferite de Tooth Mousse la care se adaugă cele oferite de prezența a 900 ppm dintr-o formă de fluor unică patentată.

    În general, după respectarea unui tratament potrivit, majoritatea persoanelor afectate îşi recapătă confortul în zona orală şi abilitatea de a degusta şi înghiţi uşor alimentele. Dacă totuși, nici un tratament nu dă rezultate, îți recomandăm să te adresezi medicului stomatolog, pentru a începe investigațiile necesare descoperirii cauzelor generatoare de boală.

    Răspunsul sistemului nervos simpatic la stresul care rezultă datorită anxietății severe sau depresiei poate de asemenea să producă xerostomie. Dacă această condiţie nu este tratată poate apărea infecţia glandelor salivare, a cavităţii orale sau limbii datorită dezvoltării bacteriilor.


    Halenă, halitoză sau respirație urât mirositoare – cauze și tratament

    Ghidul alegerii pastei de dinți de la A la Z

    Adauga comentariu →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 − 2 =

Photostream